1.Domnia lui Saturn in Europa
Despre domnia lui Saturn asupra lumii vechi, traditiunile locuitorilor de langa muntele Atlas spuneau, dupa cum scrie Diodor, urmatoarele:
Dupa moartea lui Uran, puterea suverana asupra imperiului a trecut la fiica sa Basilea (lat. Regina), care luase in casatorie pe fratele mai mare Hyperion. Insa, Hyperion incetand din viata, ceilalti fii ai lui Uran impartira intre dansii imperiul parintelui sau. Intre acestia fii se distingeau cu deosebire Atlas si Saturn. Atlas primi regiunile de langa raul Oceanos (Istru), iar Saturn, care luase in casatorie pe Rhea, sora sa a doua, a domnit peste Sicilia, Lybia si Italia si mai cu seama peste regiunile de la scapatat, en tois pros esperan topois, intelege partile de apus ale muntelui Atlas, numite de cei vechi Hesperia.
In timpul domniei lui Saturn, ca si in timpurile lui Uran, centrul politic si militar al imperiului se afla in partile de nord ale Istrului, in regiunile muntelui Atlas sau ale Daciei vechi.
La Homer si la Hesiod, Saturn este infatisat ca rege al titanilor sau al nobilimii celei vechi si puternice de la Oceanos Potamos.
Zalmoxis, filozoful si legiuitorul cel mare al getilor, a fost, dupa traditiunile grecesti, unul si acelasi cu Saturn.
Pliniu face, de asemenea, amintire de un civilizator al lumii vechi, numit Dokius, filius Caeli (Dacianul, fiul lui Uran), care, dupa cum rezulta din aceasta genealogie, nu poate sa fie altul decat Saturn.
Intreaga peninsula a Hemului, desi probabil se afla impartita in mai multe state mici, apartinea din punct de vedere politic imperiuluipelasg. Saturn, dupa cum scrie Philo, daruise fiicei sale Athena regatul Atticei. Sarbatorile lui Saturn, numite Cronia, erau celebrate cu deosebita onoare in toata Elada, mai cu seama in Athena.
Suveranitatea lui Saturn se extindea si asupra germanilor. In cantecele lor istorice, dupa cum scrie Tacit, germanii celebrau pe Tuisto, „deus Terra editus” (Uran) si pe fiul sau Mannus (Saturn), ca intemeietori ai natiunii.
Francii, popor de origine germana, adorau, dupa cum scrie Gregoriu din Tours, pe Saturn. Saxonii vechi de asemenea. Hengist, unul din ducii triburilor saxone cari debarcasera in Britannia (c. 445) se exprima astfel catre regele Vortigern: „Noi adoram divinitatile parintiloir nostri, pe Saturn si pe alti zei, cari ne guverneaza lumea”.
Gallii si alte natiuni apusene, scrie Dionysiu din Halicarnias, sacrificau lui Saturn victime umane.
Marea de nord sau inghetata se numea de geografii vechi Marea lui Saturn, Kronios Okeanos, Kronios pontos, Mare Cronium.
(Dacia Preistorica, Nicolae Densusianu; edit Obiectiv Craiova, Eugen Delcea)
