Posted by: danlupu | January 8, 2009

Cap. III ACADEMIA DE LA TARTARIA, (RAMANIA, Paradisul Pierdut, de Paul Lazar Tonciulescu)

„Getii erau lipiti de munti”

ramania-final

S-au scris foarte multe despre prioritatea si vechimea scrisului in spatial carpato-danubian-balcanic, dar studierea acestei probleme, atat de importanta in civilizatia noastra, s-a efectuat-in general- foarte sumar, in sensul ca nu s-a avut in vedere si evolutia acestui spatiu din punct de vedere ideologic si, in acelasi timp, evolutia dezvoltarii umane in raport cu climatul existent de-a lungul schimbarilor geologice si geografice ale spatiului la care ne referim. Toate aceste aspecte sunt de o importanta capitala in ceea ce priveste dezvoltarea civilizatiei si- in acelasi timp- a scrisului, dupa incetarea glaciatiunii a 4-a WURM (anul 9.800 i.e.n.).

 

 

 

 

        Glaciatiunea a 4-a Wurm a existat in perioada 75.000-9.800 i.e.n., timp in care, in spatiul carpato-danubian-balcanic, vara avea o temperatura de circa 3-5 grade Celsius. Toata zona europeana de la nord de paralela ce atingea nordul tarii noastre era acoperita de gheturi eterne. Ca de exemplu putem da Germania, care este acoperita si azi de morene aduse de gheturi din Peninsula Scandinava.

       In spatiul carpato-danubian-pontic, viata umana exista, dar la un nivel destul de redus. Oricum, a existat o continuitate din perioada lui Australoantropos Olteniensis de pe Valea lui Grauceanu de la Bugiulesti-Ramnicu Valcea (circa 2.000.000 de ani) spre Homo Sapiens de la Cioclovina-sat, com Bosorod-jud Hunedoara (circa 100.000-150.00 ani) etc.

      Odata cu incheierea glaciatiunii a 4-a Wurm a inceput topirea ghetarilor de la nord de paralela care trece prin nordul tarii noastre si a inceput potopul, fapt care a provocat si distrugerea umanitatii existente in zonele sudice, adica zonele de campie. Au rezistat doar oamenii din regiunile muntoase. Nu este intamplator ca anticii spuneau despre geti: „Getae inhaerent montibus/ Getii sunt lipiti de munti”. Ca o consecinta, spatiul muntos a permis dezvoltarea unor civilizatii inaintea celui de campie. Asa se explica evenimente petrecute chiar in timpuri mai recente, cum ar fi descalecarea voievozilor transilvaneni in Tara Moldovei si in Tara Romaneasca.

Scrierea s-a nascut in Carpati

      Printre primele realizari ale unei civilizatii nou-nascute se situeaza vorbirea si -evident-scrisul. Acesta din urma a aparut sub forme de ideograme si, mai tarziu, sub forma literelor/grafamellor care reprezentau prezentarea vizuala a fonemelor respective.

       Primele realizari ale scrisului sub forma ideogramelor sunt, desigur, celebrele Tablite de la Tartaria pe Mures, langa Simeria ( N edit: In antichitate, y=u. De exemplu, Scythia sau scythi- citit Scutia sau scuti-, despre care N. Densusianu afirma ca erau… scutasi in organizatia militara a Imperiului Pelasgic. Tot astfel, Symeria=Sumeria ar putea fi o dovada toponimica a originii sumerienilor!…), jud Hunedoara, adica in spatiul muntos intracarpatic, cu ramificatii in spatiul balcanic, in aceeasi perioada. In afara acestui spatiu, nu s-au gasit nici un fel de ideograme si nici grafeme izolate sau sub forma de alfabete.

       Ecourile descoperirii celor trei tablite de lut de la Tartaria pe Mures, in anul 1961, devenite celebre, nu s-au stins nici azi. Aceasta epocala realizare a cercetatorului clujean N. Vlassa isi pastreaza intreaga sa valoare universala, fiind apreciata pozitiv, atat pe plan intern, cat si international.

   In interviul luat academicianului bulgar Vladimir I. Georgiev, Stefan Andreescu reda urmatoarele aprecieri ale acestuia, in 1972: „…tablitele de la Tartaria sunt mai vechi cu un mileniu decat monumentele scrierii sumeriene (ele dateaza din prima jumatate a mileniului IV i.e.n.-na). Aceasta ar insemna, pur si simplu, ca scrierea, sub forma pictografica, a aparut in sud-estu Europei si nu in Mesopotamia (nn-Sumerul/actualul Irak), cum se credea pana acum… Daca in toate cele trei cazuri ( nn-tablitele descoperite la Tartaria pe Mures si cele de la Karanovo si Gracialnita din Bulgaria) este vorba de scris, atunci se impune o concluzie surprinzatoare: avem de-a face cu cea mai veche scriere din lume… Concluzia aceasta vine in inta,pinarea pererii exprimate de arheologul britanic, profesorul Colin Refrew, care a executat sapaturi in localitatea bulgara Sitagroi si care a afirmat ca in sud-estul Europei a existat, in vechime, o zona cu civilizatiune inaintata”…

 Tablitele de la Tartaria- din lutul local

      Desigur, faptul ca cea mai veche scriere din lume a fost descoperita pe teritoriul tarii noastre a trezit mult entuziasm la unii cercetatori, corecti in activitatea lor, dar si invidii urmate de critici.

      In sensul pozitiv, este suficient sa mentionam minutioasele cercetari ale savantului sumerolog Boris Perlov, confirmat de un alt confrate al sau, A.G. Kifisin. Iata ce ne spune B. Perlov (v. Perlov B., 1976).

      „In anul 1961, vestea despre un eveniment arheologic senzational a facut ecoul lumii stiintifice. Furtuna marii descoperiri nu a rasunat din Egipt. Neasteptata descoperire a fost scoasa la iveala in Transilvania, in mica asezare Tartaria…

     Dar pe arheologi ii mai asteapta o surpriza: tablitele gasite s-au dovedit a fi cu 1.000 de ani mai vechi decat cele sumeriene. Ramanea doar sa se vada in ce mod, cu aproape 7.000 de ani in urma, departe de hotarele mult slavitelor civilizatii antice orientale, unde nimeni nu se astepta, s-a ivit cea mai veche (pana in ziua de azi) scriere din istoria Omenirii…

       Descoperirile lui N. Vlassa a starnit interes si la noi. Din insarcinarea doctorului in stiinte istorice T.S. Passek, problema asezarii unor sumerieni in Transilvania a fost cercetata de tanarul arheolog V. Titov sumerolog expert al laboratorului Institutului de Arheologie al Academiei de Stiinte a URSS ; analizand materialul adunat, a ajuns la concluziile urmatoare:

1. Tablitele de la Tartaria sunt un fragment dintr-un sistem de scriere larg raspandit, de origine locala.

2.Textul unei tablite enumera sase totemuri antice, care coincid cu „manuscrisul” din orasul sumerian Djemdat-Nasra si, de asemenea, cu „manuscrisele” din sapaturile ce aprtin culturii Keres.

3. Semnele de pe aceasta tablita trebuiesc citite in cerc, in sensul ciontrar acelor de ceasornic.

4. Continutul inscriptiei (daca e citita in sumeriana) este intarit de descoperirea  in aceeasi Tartarie a unui schelet dezmembrat al unui barbat, ceea ce ne indica existenta, la anticii tartarieni, a unui ritual antropofagic (nr- un ritual numai religios).

5. Numele zeului local SAUE este identic cu zeul sumerian USMU.Aceasta tablita a fost tradusa astfel: „In (cea  de a ) patruzecea domnie pentru buzele (gura) zeului SAUE cel mai varstnic dupa ritual (a fost ars). Acesta-i al zecelea”…

      Munca cercetatorilor se apropia de sfarsit; parerea ca Tartaria si-a dezvaluit toate tainele…. Si deodata, de sub stratul cel mai de jos al colinei, a iesit la iveala o groapa umpluta cu cenusa. In adancul ei se aflau statuetele unor idoli stravechi, o bratara de scoici marine si trei tablite de lut micute, acoperite cu smen pictografice. De alaturi, au fost scoase la iveala oasele desmembrate si arse ale unui om matur. Probabil ca aici agricultorii antici aduceau jertfe zeilor lor.

       Dupa primele emotii, cercetatorii analizara cu atentie micutele tablite. Doua aveau forma dreptunghiulara, a treia era rotunda. Tablita rotunda  si cea dreptunghiulara mare erau strapunse in mijloc de o gaura rotunda. Studiile minutioase au aratat ca tablitele au fost realizate din lutul local. Insemnarile au fost trasate doar pe o parte a lor. Tehnica scrierii anticilor tartarieni s-a dovedit a fi simpla: semnele sub forma de desene se zgaraiau cu un obiect ascutit pe lutul umed, apoi tablita era arsa. Daca s-ar fi gasit astfel de tablite in indepartata tara dintre ce;e doua rauri (nn- Tigru si Eufrat. N.edit: In antichitate, tara dintre rauri mai era si… Basarabia, actuala repubilca Moldova) nimeni nu s-ar mai fi mirat. Dar prezenta unor tablite sumeriene in Transilvania intrecea orice imaginatie! Acum, cercetatorii isi adusera aminte de semnele uitate pe cioburile vaselor din cultura Turdas-Vincea. Au fost comparate cu acelea de la Tartaria si asemnarea era evidenta. Iar aceasta spune mult. Scrierea de la Tartaria n-a aparut intr-un loc pustiu, ci constituie o parte componenta a scrierii pictografice din cultura balcanica Vincea, raspandita in mileniul VI-V i.e.n.

 (RAMANIA, Paradisul Regasit; aut Paul Lazar Tonciulescu; adit. Obiectiv Craiova; Eugen Delcea)


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: