Posted by: danlupu | September 5, 2009

Masagetii.Dacia- De la Atlantic pana in China, fragment din Ramania Paradisul Regasit, de Paul Lazar Tonciulescu

Scitii, partii, arsacizii si tadjicii erau daci…

RAMANIA-final Printre marile popoare tracice, cu ramificatii si dincolo de Muntii Urali, se numara si Masagetii, obiect de studiu al multor cercetatori orientalisti.

Una din operele de baza in acest domeniu este lucrarea marelui istoric german Heinrich Iulius/Henry Jules Klaproth, intitulata „Tableux historiques de l’Asie, depuis la monarchie de Cyrus jusqu’a nos jours, accompagnes de recherches et ethnograpiquies sur cette partie du monde; avec un atlas in-folio”, Paris, Londres, Stuttgart, 1826, analizata de Ana-Maria Coman in „Anale de istorie” nr 1 si 2 din 1984.

Interpret al ambasadei ruse din China, incepand cu anul 1805 si apoi profesor de limbi asiatice, numit in aceasta functie de regele Prusiei, in anul 1865, functie pe care o va detine pana la moartea sa, H.J. Klaproth are marele merit de a fi studiat in direct cronici persane, grecesti, chinezesti si de a fi cercetat la fata locului oamenii, in paralel cu obiceiurile, traditiile, tipul somatic si limba lor, pe parcursul unor lungi calatorii efectuate in Caucaz, Bukhara, Tadjigistan, Siberia etc. In final el a reusit sa realizeze un amplu studiu, care cuprinde istoria Asiei, incepand cu domnis lui Darius si terminand cu anul 1825. In paralel cu istoria, el a tratat si probleme de etnologie, antropologie si lingvistica.

Concluziile sale privind istoria popoarelor din imensul spatiu locuit de masageti si popoarele inrudite cu acestia au fost confirmate, in chiar timpul vietii lui, de catre un alt mare cercetator, francezul Saint-Martin, care a efectuat studii inedite asupra originii si istoriei Arsacizilor, rezultatele comunicandu-le la „Academie des Inscriptions et Belles-Lettres” din Paris. Iata si concluziile acestuia:

  1. „Numele de Tadjik, dat  azi de turci si tatari persoanelor care vorbesc persana in Persia, Afganistan, Tokharistan si Transoxiana este chiar al vechilor Dahoe, raspanditi odinioara de la Dunare pana la Bactriana si in multe alte regiuni”.
  2. Ca Partii si Arsacizii apartineau acestei ramuri de natiuni scitice, ca numele de Dahi si Tdjic sau Dadjik era denumirea lor nationala si ca ei au transmis-o supusilor lor persani”.
  3. „Ca aceasta numire, respinsa de Sasanizi si persanii aliberati de sub jugul partilor, n-a avut de atunci in Persia alt sens decat acela de Barbari”.

Se constata astfel, in mod pregnant, ca doi distinsi cercetatori, actionand independent unul fata de celalalt, au ajuns la aceleasi concluzii privind originea comuna a popoarelor ce locuiau in antichitate intinsul spatiu cuprins intre Dunare si China.

Evenimentele istorice evidentiate de Klaproth par, la prima vedere, surprinzatoare. Pentru a confirma veridicitatea lor, le vom completa si cu alte izvoare, din cele mai vechi timpuri si pana astazi.

Massagetii i-au dat pamant lui Cyrus…

Primele atestari ale existentei masagetilor le gasim la Herodot (Istorii. I 213), care a trait intre anii 484 si 425 i.e.n. Elk aminteste numele lui Spargapises, principe al masagetilor. Tot Herodot (Istorii, IV, 1)  ne mai spune: „Mai exista si o alta traditie, careia eu ii dau, de cand mi s-a aratat, intaietate. Iat-o: Scitii ratacitori ce locuiesc in Asia, fiind batuti in Razboi de Masageti, ar fi plecat de acolo, trecand raul Araxe in tara Cimerienilor… Dincolo de Budini, spre nord, se gaseste mai intai o pustietate de sapte zile de drum, iar dupa aceasta pustietate, daca se lasa calatorul spre rasarit, locuiesc Tysagetii, popor numeros si deosebit”.

Autorul traducerii, Gheorghe Popa-Lisseanu, precizeaza: Masagetii din Asia, Thysagetii si Thyragetii din Europe sunt, desigur, unul si acelasi popor al Getilor, numit deosebit dupa regiunile in care traiau. Ei sunt Sciti, cum banuieste Herodot, si nu au de a face cu Ostrogotii si Vizigotii din neamul gotilor Germani”.

Tot Herodot ne da unele detalii privind tinuturile locuite de masageti: „Asadar, Caucazul formeaza barierea partilor dinspre apusul Marii Caspie, iar pe urma spre vest si inspre rasaritul soarelui vine o campie de o intindere imensa, care se pierde in departare; din aceasta campie mare, nu cea mai mica parte o ocupau, in comun cu altii, Masagetii, in contra carorar avea Cirus pofta sa porneasca cu armata”.

Descriindu-i, Herodot ne spune ca Masagetii poarta un costum analog cu cel scitic si au aceleasi moravuri (ca si scitii). Ei sunt si calareti si pedestri,- caci au in comun si de unii si de altii,- sunt si arcasi, si sulitasi, dar obicinuiesc mai mult barda de rezbel”.

In lupta dusa de persi impotriva masagetilor, atacantii au ucis pe Spargapises, fiul reginei Tomis, drept pentru care aceasta s-a razbunat, distrugand cea mai mare parte a armatei persane. In crancena batalie care a urmat, insusi Cirus a pierit. Aceasta dovedeste ca masagetii erau un popor numeros si bine organizat, un popor razboinic capabil sa invinga si sa distruga chiar o armata condusa de vestitul imparat persan, Cirus.

Va urma

(Ramania Paradisul Regasit, Paul Lazar Tonciulescu. editura Obiectiv Craiova, Ed. Eugen Delcea)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: